50% dintre persoanele cu diabet zaharat prezintă simptome de depresie sau anxietate

05.11.2019





Sănătatea mentală a persoanelor cu diabet este întotdeauna sub semnul întrebării.

Să trăiești cu această boală cronică și degenerativă reprezintă un stres suplimentar pe lângă cel de zi cu zi. Perspectivele pozitive asupra viitorului încep să dispară și sunt înlocuite de scenarii sumbre.

-Simt atât de multă furie și frică, pentru că nu știu cum va fi viața mea de acum înainte.

Astfel de emoții vin în mod natural la persoanele care suferă de diabet zaharat și complicații la nivelul piciorului. Până la depresie mai este doar un singur pas. Toată viața lor este întoarsă pe dos odată cu apariția complicațiilor, cum ar fi piciorul diabetic. Piciorul diabetic este una dintre cele mai severe și invalidante complicații ale diabetului zaharat. Dacă povara emoțională era ridicată odată cu diagnosticul de diabet zaharat, aceasta devine și mai mare odată cu gândul ca ar putea ajunge la amputație.

Literatura de specialitate arată că până la 50% dintre persoanele cu diabet zaharat au simptome de depresie sau anxietate1. Mai mult, față de persoanele sănătoase, cele cu diabet zaharat au un risc de două ori mai mare de a avea depresie la un moment dat2.

Problematica ridicată de prezența depresiei se referă la faptul că tratamentul bolii de bază poate fi îngreunat. Persoanei în cauză îi este mai greu să se țină de tratament, din cauza sănătății mentale deteriorate. Aici intervine rolul psihologului clinician de a ajuta persoana cu diabet să își conștientizeze emoțiile și, într-un final, să le poată gestiona.

Rolul psihologului clinician într-o echipă multidisciplinară de îngrijire a persoanei cu diabet

Având în vedere caracterul complex al diabetului zaharat și al complicațiilor sale, îngrijirea acestor persoane este o muncă de echipă, la care iau parte profesioniști cu pregătire medicală din mai multe domenii conexe diabetului și complicațiilor sale.

Prezența psihologului clinician în echipa multidisciplinară are ca scop educarea persoanei cu diabet de a-și ECHILIBRA și CONTROLA trăirile, cognițiile, emoțiile, comportamentele legate atât de patologie (diabet: probleme relaționate cu diabetul, dietă/regim), cât și de starea de bine generală, respectiv de nivelul de distres cu care se confruntă în mod normal. 

În acest context, psihologul vine ca un INTERMEDIAR între pacient și patologie. Acesta poate vorbi pe limba pacientului și îl poate asculta cu atenție. Uneori, se poate ca partea umană să lipsească din interacțiunea dintre pacient și specialist. Însă, psihologul este cel care întărește relația și îi arată pacientului că se află acolo pentru binele lui.

De ce ar avea nevoie persoana cu diabet (sau orice patologie fizică) de ajutorul unui psiholog/specialist în sănătate mentală?

  • Patologiile (în special cele cronice precum diabetul) creează un stres suplimentar, care se acumulează stresului normal și care poate accentua simptomele patologiei, poate crea altele, poate interfera cu calitatea tratamentului și poate duce la complicații;
  • Orice individ are o anumită predispoziție spre o patologie mentală (nivel clinic sau subclinic), care, cu cât este depistată mai rapid, (prin teste, interviuri și observații) cu atât poate fi controlată mai bine;
  • Aflarea istoricului psihologic și psihiatric al unei persoane este important pentru administrarea, menținerea și aderența la tratament;
  • Dificultățile de administrare ale tratamentului pot avea cauze psihologice (motivația pacientului, problemele sociale/emoționale externe cu care se confruntă acesta);
  • La persoanele cu diabet apar frecvent tulburări de alimentație, simptome depresive și anxioase (predispoziție de 2 ori mai mare decât indivizii fără simptomatologie diabetică), care trebuie menținute cel puțin la nivel subclinic pentru o stare de sănătate generală bună;
  • Obișnuirea cu administrarea tratamentului cronic (în special insulina) – situație importantă mai ales la părinții copiilor cu diabet;
  • La persoanele care folosesc insulina ca și tratament există un risc crescut de criză hipoglicemică, care conduce la un nivel crescut de anxietate;
  • Suportul psihologic este foarte important atât pentru pacient, cât și pentru familia sa. La fel cum specialiști din diverse domenii fac parte din echipa multidisciplinară, la fel și persoana cu diabet, împreună cu familia sa, formează o echipă. Dacă familia nu este pregătită emoțional pentru boala cronică a unei persoane dragi, persoana respectivă nu va avea parte de sprijinul de care are nevoie.

Sănătatea mentală la persoana cu picior diabetic trebuie întotdeauna monitorizată. Multe persoane pot avea nevoie chiar de medicamentație antidepresivă, din cauza faptului că nu-și pot gestiona corespunzător emoțiile.

Psihologul clinician este acolo pentru binele persoanei cu diabet care are complicații la nivelul piciorului. Este important ca acesta să facă parte din echipa multidisciplinară și să-și aducă aportul pentru un management de succes al acestei afecțiuni cronice.

 

Bibliografie:

1 https://www.diabetesaustralia.com.au/depression-and-mental-health [online] ultima accesare în 31.10.2019

2 https://www.mhanational.org/diabetes-and-mental-health [online] ultima accesare în 31.10.2019